MĂNĂSTIREA CĂLUGĂRA
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni şi Sfintele Moaşte
Mănăstirea Teiuş-Caransebeş
MĂNĂSTIREA PIATRA SCRISĂ
Tradiţia locală mărturiseşte că la construirea căii ferate dintre Caransebeş şi Orşova la deschiderea tunelului pe unde era rânduită trecerea căii ferate s-a găsit o icoană pictată care reprezenta Sfânta Treime, ceea ce a îndemnat credincioşii de a determina inginerii constructori să devieze ieşirea tunelului spre Armeniş la câţiva metri înspre apus de icoană.Apariţia acestei icoane este învăluită de mister, credincioşii mărturisind că este o minune şi nu a apărut prin zugrăvirea de către mâinile unui meşter. Tradiţiile orale sunt diverse însă prima menţiune documentară sigură despre Piatra Scrisă apare pe o hartă militară austriacă din anul 1788, în care pe acest loc este trecută stânca Sfintei Treimi. Datorită infiltraţiilor de apă în stânca ce adăposteşte icoana, aceasta a necesitat restaurarea în 1822 de către pictorul Moise Buru Scriitorul din Caransebeş.
Mănăstirea Piatra Scrisă :Mănăstirea Piatra Scrisă
MĂNĂSTIREA VASIOVA :MĂNĂSTIREA VASIOVA Istoria acestui schit incepe cu credinciosul Nicolae Dragila din Resita Romana. Om cu stare materiala, doneaza in 1897 o parte din averea sa Manastirii Calugara (de langa Ciclova Montana) pentru a se infiinta un institut pentru educarea fetelor, iar alta parte pentru ridicarea unei manastiri pe valea Gladinova. Initiativa este sprijinita de credinciosi. Dar in 1902 trece la cele vesnice. Dorinta lui este implinita cu multa daruire de ieromonahul Macarie Cusca, originar din localitatea Calnic (Resita), nascut la data de 14 septembrie 1866. La virsta de 26 de ani pleaca sa se inchine la locurile sfinte de la Ierusalim. Studiaza teologia, apoi intra in obstea Manastirii Calugara. La sfatul episcopului Nicolae Popeea al Caransebesului pleaca in Tara Romaneasca, fiind primit in obstea manastirii Sinaia, unde este tuns monah in anul 1902. in 1903 se inapoiaza in partile natale, incredintandu-i-se grija pentru zidirea manastirii de langa Bocsa - Vasiova.
Mănăstirea Vasiova :Mănăstirea Vasiova
Mănăstirea Brebu :Mănăstirea Brebu
Mănăstirea Slatina Nera :Mănăstirea Slatina Nera
Mănăstirea Poiana Mărului :Mănăstirea Poiana Mărului
Mănăstri Moldova –Mănăstirea Putna :Mănăstri Moldova –Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna :Mănăstirea Putna Despre Mănăstirea Putna se ştie ca este prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Mai mult, domnitorul a vrut ca ea sa fie locul de veşnica odihnă. Astfel, la fel ca Bogdan I si Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare a dat ctitoriei sale menirea de necropolă domnescă. Prin numeroasele danii făcute, Domnitorul Stefan cel Mare şi-a aratat preţuirea fată de biserică.
Mănăstirea Putna :Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna :Mănăstirea Putna Aşa cum a fost consemnat in letopiseţele Putna I si Putna II, domnitorul a pus piatra de temelie în luna iulie 1466. Construirea bisericii a durat trei ani, dar zidurile de incinta nu au fost insă inalţate decât in 1481. Sfinţirea bisericii a fost făcuta in anul 1470 pe 8 septembrie. Este foarte posibil ca mănăstirea sa fi suferit si unele modificări in 1484, în urma unui incendiu.
Voroneţ :Voroneţ
Mănăstirea Voroneţ :Mănăstirea Voroneţ A fost construită in anul 1488 de către Ştefan cel Mare. Este cea mai cunoscută din ţara, dotorita frescelor exterioare cu culori foarte intense, cât si sutelor de figuri bine păstrate în zugrăveala de azur.
Suceviţa :Suceviţa A fost construită în 1583 de Irimia, Simion si Gheorghe Movilă. Este prima mănăstire construită cu noile tendinţe arhitecturale.
Altarul Mănăstirii Suceviţa :Altarul Mănăstirii Suceviţa
Mănăstirea Moldoviţa :Mănăstirea Moldoviţa Prin grija Domnitorului Petru Rareş in anul 1532 a fost ridicata Mănăstirea Moldoviţa. O casa domnească, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcătuiesc vestitul ansamblu. Aparată de ziduri puternice cu o inaltime ce depaşeşte 6 metri, având grosimea de 1.20 metri, mănăstirea a căpătat în timp un uşor aspect de fortăreată, dar acest lucru nu răpeste din farmecul cu care este înzestrată Moldoviţa.
Moldoviţa :Moldoviţa
MĂNĂSTIREA GOLIA :MĂNĂSTIREA GOLIA Situata la limita de nord-est a Iasului medieval, Manastirea Golia apare ca o puternica fortareata medievala de aparare, cu ziduri si turnuri de incinta, cu porti mari din metal si lemn la intrarea sub turn si in biserica. Biserica "Inaltarea Domnului" este ctitorita de marele logofat Ioan Golia in sec. al XVI-lea. Denumirea de manastirea Golia apare pentru prima data intr-un act intarit de domnitorul Ieremia Movila, in anul 1606, cand lacasul bisericesc este inchinat manastirii Vatoped, din Sfantul Munte
MĂNĂSTIREA GOLIA :MĂNĂSTIREA GOLIA
Mănăstirea Neamţ :Mănăstirea Neamţ Este o creaţie moldovenească ridicată la sfârşitul sec. al XVI-lea,de către Petru I.1374-1391), fiind cea mai veche si cea mai importantă aşezare monastică din Moldova.
Mănăstirea Neamţ :Mănăstirea Neamţ
Neamţ :Neamţ
Mănăstirea Agapia :Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (8 noiembrie), este situată pe valea pâraului Agapia (Topolita), la poalele culmii Măgura, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, înconjurată de culmi montane îmbracate cu păduri seculare si împestriţata multicolor de numeroase grădiniţe cu flori si livezi.
Slide 33:Biserica din incintă a fost construită din piatră şi caramidă, asemanatoare Bisericii "Trei Ierarhi" din Iaşi, cu turla pe naos, de către arhitectul Ionaşc (Enache) Ctisi, Constantinopolitanul (arhitect de curte al lui Vasile Lupu), cu cheltuiala Hatmanului Gavriil (fratele domnitorului Vasile Lupu si a sotiei sale, Liliana, in perioada anilor 1642-1644. Sfinţirea a avut loc la 12 septembrie 1647 Trei tablouri "reprezintă capodopera lui Grigorescu la Agapia: Intrarea in Ierusalim, portretul Sfântului Gheorghe de pe uşa altarului si Maica Domnului cu Iisus in braţe, tronând in nori, inconjurată de îngeri ..." (C. Matasa, 1929).
Mănăstirea Agapia :Mănăstirea Agapia
Mănăstirea Văratec :Mănăstirea Văratec Mănăstirea Văratec este situată intr-o mică depresiune de la poalele munţilor, adapostită de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaşeşte 460 m. In 1857, Mănăstirea Văratec "avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de călugariţe, 12 moşii si un venit de 13.000 galbeni". (C. Matasa, 1929)
Mănăstirea Văratec :Mănăstirea Văratec
Mănăstirea Durău :Mănăstirea Durău
Mănăstirea Humor :Mănăstirea Humor
MĂNĂSTIRI DIN OLTENIA MĂNĂSTIREA BISTRIŢA :MĂNĂSTIRI DIN OLTENIA MĂNĂSTIREA BISTRIŢA Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariata de expeditia condusa de Mihnea cel Rau in 1509. Dupa inlaturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface intre 1515-1519. Pictura a fost atribuita mesterilor zugravi Dumitru, Chirtop si Dobromir de numele carora se leaga si fresca Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor in piatra de la ansamblul Curtea de Arges.
Mănăstirea Bistriţa :Mănăstirea Bistriţa
MĂNĂSTIREA TISMANA :MĂNĂSTIREA TISMANA Istoria celei mai vechi mănăstiri din Ţara Românească - Tismana, ca şi viaţa ctitorului ei Cuviosul Nicodim, au intrat de mult în legendă. La faima de care s-a bucurat neîntrerupt mănăstirea a contribuit în mare parte şi farmecul aşezării sale. Tradiţia susţine chiar că frumuseţea împrejurimilor a fost hotărâtoare în alegerea locului şi că Nicodim a căutat timp îndelungat pe valea "râului cu apă vie" stânca Stârminei cu cascada sa. Într-adevăr, toate frumuseţile şi bogăţiile naturii par să se fi strâns aici: şiruri de culmi cu reliefuri capricioase, râuri bogate în păstrăvi, nuceturi şi livezi de castani care aveau să intre pe rând în domeniul mănăstiresc
Mănăstirea Tismana :Mănăstirea Tismana
MĂNĂSTIREA VODIŢA :MĂNĂSTIREA VODIŢA Manastirea Vodita a fost intemeiata in secolul al XIV-lea, pe teritoriul comunei Varciorova, in apropierea frontierei dintre imperiul Austro-ungar si Tara Romaneasca. Manastirea a fost ridicata intre anii 1370 - 1372 de Sfantul Nicodim pe cheltuiala Voievodului Vladislav I. Sfantul Nicodim - intemeietorul acestui lacas este un calugar grec sau greco-sarb, venit in Tara Romaneasca pe la 1359, si care, dupa intemeierea acestei manastiri, cu sprijinul voievozilor Radu I si Dan I a intemeiat Manastirea Tismana (1377-1378).
MĂNĂSTIREA VODIŢA :MĂNĂSTIREA VODIŢA
MĂNĂSTIREA FRĂSINEI :MĂNĂSTIREA FRĂSINEI Biserica schitului vechi, cu hramul ”Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”, a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita din zid in anii 1762-1763 de Carstea Iovipali si Damian Iovipali, frati hagii din Ramnic, impreuna cu Nicolita Iovipali, fiul lui Carstea, avand binecuvantarea episcopului de Ramnic, Filaret. In jurul acestui schit au existat chilii care insa nu s-au pastrat. Din anul 1787, din timpul razboiului ruso-turc, schitul este pustiit si ramane parasit pana in anul 1848, cand este refacut de calugarul cernican Acache, cu invoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor ctitori. Acresta inchide pridvorul bisericii cu caramida, transformandu-l in pronaos, il zugraveste si reface incaperile chiliilor. Biserica veche pastreaza pictura din anul 1763, executata de Teodor Zugravul, cat si pe cea din tinda din anul 1848.
MĂNĂSTIREA FRĂSINEI :MĂNĂSTIREA FRĂSINEI
MĂNĂSTIREA GOVORA :MĂNĂSTIREA GOVORA Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamant ramane inca tainuita. In 1440 a fost distrusa de boierul Albu cel Mare in perioada domniei lui Vlad Tepes, ca dupa aceea, intre anii 1492-1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare. Intre anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face manastirii o reparatie totala in vederea instalarii tiparnitei daruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, in perioada anilor 1710-1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata in 1775, iar clopotnita si cladirile de pe latura stanga, cat si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari in secolul urmator.
MĂNĂSTIREA GOVORA :MĂNĂSTIREA GOVORA
MĂNĂSTIREA HUREZI :MĂNĂSTIREA HUREZI Sfanta Manastire Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. El cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Harinte.
Mănăstirea Hurezi :Mănăstirea Hurezi
Mănăstirea Cozia :Mănăstirea Cozia Temelia mănăstiri a fost pusă de Mircea cel Bătrân între anii 1386 si 1388,într-o regiune unde creşteau nuci, numele locului in sine derivand de la termenul peceneg-cumanian ,,coz,, adică nuc, care a devenit Cozia, adică crângul cu nuci.
Mănăstirea Cozia :Mănăstirea Cozia
MĂNĂSTIREA ARNOTA :MĂNĂSTIREA ARNOTA Ctitorita de Matei Basarab in 1633-1634, cu hramul ”Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi, fiind situata la 37 km de Rm. Valcea, aproape de Manastirea Bistrita. Conform unei legende, Matei Basarab a zidit manastirea aici deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in niste stufarisuri, fiind urmarit de turci.
MĂNĂSTIREA ARNOTA :MĂNĂSTIREA ARNOTA
BISERICA DINTR-UN LEMN :BISERICA DINTR-UN LEMN Este situată la 25km sud de oraşul Râmnicul Vâlcea. Cea mai veche mărturie despre apariţia mănăstirii vine din însemnările diaconului grec Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoţind Patriarhul Macarie al Antohiei, susţine că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii Domnului.Călugărul a auzit o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular.
MĂNĂSTIRI ALTE ZONE ALE ŢĂRII MĂNĂSTIREA -CURTEA DE ARGEŞ :MĂNĂSTIRI ALTE ZONE ALE ŢĂRII MĂNĂSTIREA -CURTEA DE ARGEŞ A fost construită de Neagoe Basarab între anii 1512-1517. LEGENDA Legenda spune că meşterul Manole şi-a zidit în zidurile acestei mănăstiri soţia, deoarece tot ceea ce se construia ziua se dărâma noaptea.Iar în locul unde a murit meşterul Manole a apărut un izvor, fântâna lui Manole(eroul mai multor legende populare).
Mănăstirea Curtea de Argeş :Mănăstirea Curtea de Argeş
MĂNĂSTIREA SINAIA :MĂNĂSTIREA SINAIA Manastirea Sinaia, supranumita si catedrala Bucegilor, este prima constructie din aria actualei statiuni, fiind ctitorita la sfarsitul secolului al XVII-lea de catre Spatarul Mihail Cantacuzino, dupa intoarcerea de la muntele Sinai. De aici i s-a tras si numele de Manastirea Sinaia, nume preluat apoi de localitate.
MĂNĂSTIREA SINAIA :MĂNĂSTIREA SINAIA
MĂNĂSTIREA DEALU :MĂNĂSTIREA DEALU Manastirea Dealu se numara printre cele mai remarcante edificii arhitectonice din tara noastra. Manastirea a fost ridicata de catre voievodul Radu cel Mare (1495-1508) si se afla situata in apropiere de Targoviste (vechea capitala a Tarii Romanesti) la nord-vest de oras, pe malul opus al vaii Ialomitei, la circa 4 km.
MĂNĂSTIREA DEALU :MĂNĂSTIREA DEALU
MĂNĂSTIREA PEŞTERA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI :MĂNĂSTIREA PEŞTERA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI Despre Pestera Sfantului Andrei se stiu putine lucruri. Cert este ca ea a fost descoperita in 1918 de catre avocatul Jean Dinu, care, in urma unui vis, a ajuns in zona si a gasit-o intr-o avansata stare de degradare. Dupa ce a curatat-o de vegetatia care patrunsese pana inauntru, a construit si cateva chilii si in scurt timp s-au oprit aici si primii calugari. In 1943 pestera a fost sfintita de Episcopul Chesarie Paunescu.
MĂNĂSTIREA PEŞTERA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI :MĂNĂSTIREA PEŞTERA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI
MĂNĂSTIREA DERVENT :MĂNĂSTIREA DERVENT Manastirea Dervent se afla la 133 de kilometri de Constanta, in satul Galita, comuna Ostrov. Nu se poate spune cand a fost infiintat primul asezamant monahal in aceasta zona, dar izvoarele istorice consemneaza aparitia Derventului in secolul al IX-lea, intemeiata de calugari autohtoni, apartinand de eparhia Tomisului si Durostorumului.
MĂNĂSTIREA DERVENT :MĂNĂSTIREA DERVENT
MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS :MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS Istoria Manastirii Brancoveanu incepe din secolul al XVII-lea. In anul 1654 satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714, a zidit in piatra o manastire.
