TARGUL DE FETE DE PE MUNTELE GAINA

Targul de fete de pe Muntele Gaina
Evenimentul este organizat in a treia duminica a lunii iulie. Pe vremuri, ritualul incepea sambata seara, cand se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cantau si beau tuica. In zori, apareau fetele si nevestele, si toata petrecerea se muta pe creasta Gaina. Dansul era obligatoriu, ca flacaii sa vada ca fata nu schiopata. Se infiripa si negotul: dupa locul de obarsie, negustorii vindeau fie cirese si miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smaltuite. Momentul cel mai important il reprezenta "targuirea" fetelor. Parintii puneau pe masa placinta, gaini fripte, palinca, iar tatal baiatului se infatisa si incepeau "negocierile". Daca parintii cadeau la intelegere, fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura in balans, la capatul careia era pusa zestrea.
Legenda Muntelui Gaina

Se povesteste ca, odata in varful muntelui, traia o zana frumoasa fara seaman si tare bogata. Ea avea o gaina care facea zilnic miraculoase oua de aur. Si o data pe an, zana daruia cate un ou de aur, ca zestre unei fete sarace si cuminti. Rand pe rand treceau anotimpurile si nimeni nu cutezase sa curme linistea din viata zanei, iar oamenii cand aveau nevoie de un sfat ori de un mic ajutor, apelau totdeauna la dansa.

Intr-o buna zi, insa, cinci tineri din Vidra, imbracati in straie femeiesti, s-au furisat la zana muntelui si, iscodind unde se afla gainusa, au sterpelit-o impreuna cu un cos plin cu oua de aur. Fugind de le scaparau picioarele, unul dintre strengari scapa cosuletul pe jos, ouale rostogolindu-se pana-n apele involburate ale Ariesului. Au ascuns apoi gaina in muntii Abrudului care, cum se stie, adaposteste multa bogatie inlauntrul lor. Suparata, „craiasa bailor de aur” a parasit pentru vesnicie acele taramuri, plecand spre alte zari mai indepartate. De atunci, tinerii s-au invatat sa urce, in a treia duminica a lui iulie, pe culmea platoului Gaina (1486 m), nadajduind ca poate intr-o zi vor mai intalni.